Roma, 2022 : primul zbor al lui Chloe

Șiiii…ne-am întors din Italia.

A fost o săptămână care a trecut extrem de repede, uitându-mă în urmă am senzația că parcă ieri am plecat.

A fost prima noastră călătorie cu avionul, de când a început pandemia. Ultima dată am fost plecați în 2020 in ianuarie. Am făcut revelionul în Valencia cu niște prieteni și ne-am făcut multe planuri de călătorii pentru anul ce-l aveam în față, planuri care nu s-au concretizat nici în ziua de astăzi 😅.

Săptămâna trecută, când am ajuns pe aeroportul din Roma (Fiumicino) mi-am dat seama cât de dor îmi fusese de acest du-te-vino și de toată agitația cu care vine la pachet.

Sinceră să fiu, având călătoria planificată în predicția valului 5 de Covid-19, îmi era teamă că se va întâmpla ceva și nu vom ajunge. Deja ni se schimbase zborul odată, dar am stat cu emoții și la testele antigen pe care a trebuit să le facem pentru intrarea în Italia ( iar aici am avut noroc cu niște prietene că m-au atenționat, eu citisem condițiile de intrare în Romania, unde nu e nevoie de test, iar pe mae.ro am citit printre rânduri și era cât pe ce să fiu ferm convinsă că nu trebuie test ).

Așadar, la intrare în Italia am avut nevoie de :

-test antigen negativ

-greenpass

-formularul de localizare pe care l-am completat aici.

Mi-am prins puțin urechile, deoarece am senzația că s-au mai actualizat/ adăugat câmpuri, față de exemplele de completare pe care le-am citit. Ideea e următoarea, se poate completa de pe același cont pentru mai multe persoane, dar nu se poate completa unul singur pentru întreaga familie( pe Chloe am trecut-o la mine, iar pentru Marius am completat unul separat).

Încă o chestie pe care am văzut-o completată greșit într-un clip pe YT, la adresa permanentă se trece adresa unde vei fi cazat în țara respectivă, iar dacă faci un tur și urmează să ai multiple cazări, poți adăuga adrese temporare. În clipul pe care l-am văzut eu se completa adresa de domiciliu și m-a bulversat rău de tot.

La întoarcere în România a fost nevoie doar de greenpass și formularul de localizare, cel pentru intrare la noi în țară este mult mai simplu de completat. Aici am o singură mențiune, am citit că foarte mulți români au primit amenzi, deși le-au completat, și am înțeles că ar fi din cauza completării cu seria pașaportului și nu cu CNP-ul, deci mare atenție să completați cu CNP-ul.

Fiind tot la capitolul administrativ, am fost uimită cât de lin a decurs procedura pașaportului pentru Chloe.

Am făcut programare online și am plătit tot online ( programarea am făcut-o între Crăciun și Revelion, pe 27), ne-am prezentat la biroul de Pașapoarte, am avut nevoie de certificatul de naștere al lui Chloe, documentele noastre de identitate și dovada plății printată, acolo cred că am mai completat o cerere și am solicitat să ne fie trimis acasă – transportul se face prin Prioripost, serviciul de curierat rapid al Poștei Române, prețul fiind undeva în jur de 11 lei. Mare mi-a fost mirarea când pe 31, după prima noapte în care ajunseserăm la munte pentru a petrece Revelionul, care s-a întâmplat să fie una lungă cum nu mai avusesem de mult, m-am trezit pe la 12 cu 3 apeluri ratate de la un număr pe care nu îl aveam în agendă. Era chiar curierul, care îmi adusese pașaportul. I-am explicat că nu sunt acasă și că nu mă așteptam să vină așa repede, iar apoi l-au livrat pe 3 ianuarie.

Și cam asta ar fi cu demersurile dinainte de călătorie.

În rest, totul a fost foarte ok, zborurile cu Chloe au fost mai ușoare decât ne așteptam. Bineînțeles, ne-am înarmat ca atare.

La Wizz Air ni s-a permis să folosim un cărucior tip sport dintr-o singură piesă care ne-a făcut viața mai ușoară. Mențiunea este că noi a trebuit să-l lăsăm la cală, dar am putut merge cu el până la intrarea în avion, atât în România, cât și în Italia.

Putem lua pentru copii gustări și lichide, pampers pentru fiecare oră de zbor, haine de schimb pentru copil și mamă.

Deși am avut Wizz Priority, am urcat în avion printre ultimii pentru a nu se plictisi.

A și apropo de asta, vă dau un life hack care vă va scuti de niște taxe suplimentare pentru locurile alăturate în avion, noi am achitat doar pentru noi doi, deoarece copilul este automat așezat lângă părinți la check-in. Realitatea e puțin mai complicată, nouă ne-a alocat sistemul locuri pentru Chloe pe un rând diferit, dar am discutat cu însoțitorii de zbor și ne-au ajutat ei în acest sens.

Un alt hack pentru care sunt recunoscătoare forever e faptul că Netflix permite descărcarea de episoade pe care să le poți urmări offline, așa că am descărcat câteva episoade din desenele favorite ale lui Chloe și așa am reușit să o ținem liniștită pe scaun în timpul decolării, deoarece era obligatoriu să stea cu centura pusă, iar ea a descoperit în secunda 2 cum se decuplează.

Sper să aveți parte, așa cum am avut noi, de persoane înțelegătoare în fața scaunului copilului pentru că va fi o mare distracție să deschidă și să închidă măsuța, dar și să se ridice în picioare și să îi salute.

La noi nu s-a pus problema de somn în avion, era tare entuziasmată și nu a dormit nici la dus, nici la întors, dar noi ne-am bucurat măcar că nu s-a lăsat cu plâns.

În timpul decolărilor a băut lapte și nu a avut probleme cu urechile înfundate.

Și acum ajung, în sfârșit, la vacanță.

Noi am stat la sora mea. Acesta a fost scopul plecării, mai mult, voiam să ne vedem, deoarece ea locuiește acolo și nu ne-am mai văzut din 2019.

Foarte important: pe teritoriul Italiei sunt obligatorii măstile de protecție FFP2.

În toate plimbările noastre am făcut cam 10 km/zi, poate mai bine.

N-aș zice că Roma e un loc baby friendly, deoarece toate cafenelele/ barurile în care am intrat să o schimbăm pe Chloe au băi foarte mici, unele curate, altele nu( la care am zis pas), iar majoritatea au ca și cale de acces niște scări imposibile.

Noi am avut ocazia de a o lăsa pe Chloe acasă în două zile, împreună cu sora mea și nepoțelul meu, Antonio și am vizitat orașul cu un prieten care locuiește acolo.

La mine nu era prima dată când am vizitat Roma, dar pentru Marius a fost.

Eu, știind frumusețea orașului, îmi doream de mult timp să ajungem acolo împreună.

Cu fiecare loc pe care l-am văzut, fiecare punct turistic, fiecare străduță, balcon, masă de terasă frumos aranjată, fiecare Fiat 500, mă simțeam ca într-un vis și îmi doream să nu se mai termine.

Este efectiv un loc în care rămâi speechless.

Îmi plac toate locurile pe care le-am vizitat, fie că sunt în România sau în Europa, iar în alte părți încă n-am ajuns, dar Italia cred că va fi mereu una dintre favoritele mele, deoarece e încărcată nu doar de locuri plăcute ochiului, ci are o istorie vastă care pe mine mă face să vreau să aflu și mai mult.

După prima zi petrecută în Roma, ne-am dus acasă și am început pe Netflix Imperiul Roman, iar în următoarele dăți nu mă puteam opri din a îmi imagina cum trăiau oamenii în Roma antică.

Din păcate, săptămâna a trecut repede și ne-am întors acasă, iar consolarea mea e planificarea următoarelor călătorii, care sper să mă încarce cu la fel de multă energie și sete de cunoaștere.

P.S. Unul dintre obiectivele mele e să fac un tur al Italiei, am planul acesta de mult timp, dar e nevoie de un concediu mai lung decât ne permite programul actual. Până atunci, let me know ce zone ale Italiei ați vizitat și ce recomandări aveți, iar eu le pun pe listă pentru turul meu, care sper că va fi cât mai curând.

That’s all, folks! We’re back to real life until next time!