Gilort: revitalizare pentru viitor

În penultimul weekend din septembrie mi-am luat lumea în cap şi am plecat în infotrip cu colegii blogolteni. Nu am călătorit în lung şi-n lat, ci aici, la o aruncătură de băţ de noi, la Gilort.

La Gilort, că ştii să înoţi, că nu, te poartă şi alte gânduri: noi ne-am dus porniţi să aflăm cât mai multe informaţii despre proiectul „Refacerea culoarelor de migrație și a habitatelor pentru speciile de pești reofili din Râul Gilort” – Fish for Life, pus la cale de Agenția pentru Protecția Mediului Gorj, în colaborare cu Invisible Nature și Universitatea din București.

Proiectul e în derulare din 1 septembrie 2017 şi vizează speciile:

  • mreana vânătă (Barbus petenyi)
  • chișcarul (Eudontomyzon mariae)
  • porcușorul de nisip (Romanogobio albipinnatus)
  • dunărița (Sabanejewia balcanica)
Sursă foto: fishforlife.ro / retezat.ro

Lucrările din cadrul proiectului cuprind diverse tipuri de structuri menite să reducă eroziunea malurilor râului Gilort și să sporească diversitatea habitatelor pentru speciile de pești reofili care trăiesc în această zonă.

S-au efectuat diverse intervenții de reconstrucție ecologică, printre care se numără:

  • 16 bușteni proiectați sau bușteni prag pentru stabilizarea malurilor;
  • căsoaie simplă (formată din 14 trunchiuri) sau căsoaie dublă (formată din 16 trunchiuri) pentru oferirea de adăpost și hrană speciilor de pești;
  • 241 de anrocamente de dimensiuni variabile plasate în râu pentru a crea zone de refugiu și hrănire pentru pești;
  • Consolidarea malului pe trei sectoare, totalizând aproximativ 509 metri, pentru a proteja ecosistemul râului Gilort.

Înainte de a pleca pe traseu, fiecare dintre reprezentanţii proiectului ne-au spus câteva cuvinte pentru a începe să ne formăm o idee despre ceea ce urmează să vedem.

I-am avut alături de noi pe Nicolae Calma – manager de proiect APM Gorj, Marius Matache – responsabil de comunicare și de activitățile de monitorizare a calității apelor râului Gilort, Universitatea din București şi Cristian Tetelea – coordonator reconstrucție ecologică, Invisible Nature.

În cadrul prezentării am aflat toate informaţiile mai sus menţionate, dar şi despre felul în care râul a fost nevoit să-şi schimbe cursul, de-a lungul timpului, din cauza defrişărilor şi păşunatului excesiv, care au condus la eroziunea malurilor.

În urma schimbării cursului, terenuri agricole sau zone de păşunat au fost profund afectate.

Reprezentanţii proiectului au găsit, bineînţeles, o soluţie pentru stabilizarea acestora:

Între noiembrie 2022 și martie 2023, s-au efectuat ample plantări de-a lungul râului Gilort, unde aproape 6000 de puieți au fost încorporați în mediul lor natural. Aceste plante au inclus varietăți precum salcie albă (823 puieți), anin negru (2835 puieți), plop negru/plop alb (1800 puieți) și frasin (517 puieți).

Un aspect remarcabil al acestei inițiative a fost că 30% din totalul puieților de anin negru au provenit din regenerări naturale, din arealul sitului Natura 2000 Râul Gilort și din zonele învecinate. Aceste plantări nu au reprezentat doar o acțiune de completare, ci au fost realizate cu o atenție deosebită la dimensiunile și calitatea plantelor, conform standardelor specifice lucrărilor silvice.

Eforturile de plantare nu se opresc aici: în toamna anului 2023, vor continua noi lucrări de plantare, cu scopul de a acoperi o suprafață totală reîmpădurită de 3,09 hectare.

Şi mai jos vă las câteva imagini de la prezentări, de pe teren, dar şi de la masă:

Fotografiile de mai sus sunt realizate de colega de blogosferă, Xaara Novack.

Vizita pe traseul tematic e greu de descris în cuvinte, deoarece totul este de o serenitate și o frumusețe care îți taie răsuflarea. Când te plimbi pe acest traseu tematic, simți cum natura îți vorbește, cu sunetul blând al râului Gilort și mirosul proaspăt al copacilor. Este o experiență care îți aduce pace.

De-a lungul traseului, vei observa râul, malurile sale şi mici peştişori mișcându-se în armonie cu fluxul apei. La prima vedere, totul pare atât de natural şi firesc. Apoi reprezentanţii proiectului intervin şi ne povestesc în detaliu că toate elementele pe care un necunoscător le poate identifica cu reziduuri aduse de râu, sunt de fapt elementele strategice şi atent calculate ce au fost adăugate pentru a îmbunăţăţi ecosistemul.

Vizita pe traseul tematic nu este doar o plimbare, este o călătorie care te învață importanța protejării mediului și te umple cu recunoștință.

Pentru Marius, Cristi şi Nicolae nu sunt doar poveşti, sunt amintirile unei realităţi în cadrul căreia au participat la implementarea tuturor aspectelor mai sus menţionate. Din 2017 şi până acum, cu efort, cu amintiri care i-au lăsat cu zâmbetul pe buze, se îndreaptă către un rezultat de care sunt foarte mândri.

Deşi nu am menţionat scobarul, o altă specie ce beneficiază de lucrările proiectului, colegii mei au fost foarte rapizi în a găsi tot felul de glume, iar eu am preluat acest meme de la Iulian Fira.

În încheiere, să vă spun ceva şi despre cazarea noastră, Conacul Bunicilor, unde chiar te simţi ca în vizită la bunici.

Locaţia este idilică, camerele sunt pregătite cu de toate şi spaţioase, iar mâncarea e ca la bunica la ţară.

Au o terasă maaaare cu o livadă şi mai mare, hamace, şezlonguri, toate elementele care strigă relaxare, dar şi doi căţei absolut minunaţi, foarte afectuoşi. Eu şi Xaara am şi dormi în cameră cu unul dintre ei.

Aşadar, data viitoare când ajungi prin zonă ştii şi unde să te cazezi şi ce traseu tematic să urmezi.

U can thank me later. Enjoy!